Patrick Andre De Hillerin: Pentru că a început un nou an, primul din istoria recentă în care vom avea patru rânduri de alegeri și cinci zile de votare, au reînceput discuțiile despre comasarea a cel puțin două alegeri. Pentru că e disperare mare și pentru că cel puțin un partid, PNL, simte că aproape orice ar face va pierde pe toată linia în 2024.
Alegerile europarlamentare, a căror dată este deja fixată pentru 9 iunie, nu pot fi comasate cu nici un fel de alte alegeri. Nu o permite nici legislația europeană, nu o permite nici legislația națională, iar data fiind fixată la nivel european pentru toate țările membre UE, alegerile nu pot fi împinse înspre toamnă-iarnă, atunci când vor avea loc localele, prezidențialele și parlamentarele.
Mai este ceva de care
adepții comasării alegerilor trebuie să țină cont: recomandările Curții de la Veneția și deciziile Curții Constituționale a României, care stabilesc unele limite. Comisia de la Veneția recomandă ca legislația electorală să nu se modifice cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Este doar o recomandare, nu o obligație, dar este o recomandare de care s-a cam ținut cont.
Pe cealaltă parte, CCR a dat deja câteva decizii prin care a declarat drept neconstituționale încercări de modificare a legislației electorale care au avut loc cu mai puțin de șase luni înainte de alegeri. Mai mult, în 2012, CCR a mai creat un precedent, când a acceptat drept constituționale modificările aduse legii de organizare a referendumurilor, dar a statuat că acestea vor putea fi aplicate de-abia după un an de la modificarea legii, pentru a fi respectate recomandările Comisiei de la Veneția.
Așadar, chiar dacă nu există
vreo prevedere legală sau constituțională care să împiedice modificarea legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de alegeri, cu siguranță nici o modificare adusă vreunei legi electorale cu mai puțin de șase luni înainte de alegeri nu va trece de CCR. Așadar, dacă PNL își dorește mai mult victoria și insistă pentru comasarea vreunui tip de alegeri, trebuie să se miște repede și să obțină voturile necesare în următoarele câteva luni.
Cum cele șase luni curg de la data propusă pentru organizarea alegerilor, probabil că ultimele luni în care s-ar mai putea modifica legislația electorală astfel încât să permită comasarea vreunei runde de alegeri sunt martie sau aprilie. Dar, pentru că mandatele aleșilor locali nu pot fi scurtate cu nici măcar o zi, dar nu pot fi prelungite decât în situații extreme, la fel stând lucrurile și în cazul mandatelor parlamentarilor, cam singurele alegeri cu a căror dată se mai poate jongla sunt cele prezidențiale. Localele trebuie să aibă loc fie pe 29 septembrie, fie o săptămână, maximum două mai târziu, deci în octombrie, iar parlamentarele nu pot avea loc mai devreme de 1 decembrie.
Legislația. actuală prevede
că alegerile prezidențiale trebuie să aibă loc în luna anterioară celei în care se termină mandatul președintelui în funcție. Asta înseamnă că alegerile prezidențiale nu pot avea loc decât în noiembrie. Pentru a putea comasa prezidențialele cu localele sau cu parlamentarele, trebuie modificat articolul 5, alineatul 1 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar acest lucru trebuie să se întâmple fie până în luna martie, dacă prezidențialele ar urma să aibă loc în septembrie-octombrie, fie până în luna mai, dacă prezidențialele ar urma să aibă loc la începutul lui decembrie.
Așadar, dacă PNL chiar insistă să comaseze prezidențialele cu localele sau cu parlamentarele, trebuie să se miște repede și să convingă PSD să voteze pentru comasare. Dar fiind vorba despre legi organice, doar voturile PNL și PSD nu ajung pentru a atinge 66%.
Ce este mai grav, însă,
este că PNL nu vede pericolul comasării prezidențialelor cu localele sau cu parlamentarele. În ambele cazuri, rezultatul va fi nu creșterea rezultatelor PNL, ci transformarea AUR în al doilea, dacă nu chiar primul partid al României.
În cazul comasării alegerilor locale cu primul tur al prezidențialelor, AUR, al cărui candidat se va bate pentru turul al doilea, dar care nu are structuri în teritoriu, nu are absolut nici un ales local, nimic, va ajunge să aibă peste 30% din administrația publică locală, voturile pentru Simion regăsindu-se și în voturile pentru primari, consilii locale, consilii județene, președinți de consilii județene. În cazul în care s-ar comasa localele cu turul 2 al prezidențialelor, atunci AUR va obține minimum 45% din voturile pentru autoritățile locale. Ceea ce ar fi un adevărat dezastru.
Lucrurile ar sta cam la fel și în cazul în care s-ar comasa prezidențialele cu alegerile parlamentare: dacă parlamentarele ar avea loc în același timp cu primul tur al prezidențialelor, AUR ar ajunge la aproximativ 30% din locurile din Parlament, iar dacă parlamentarele ar avea loc în același timp cu turul al doilea al prezidențialelor, AUR ar putea trece de 50%, iar George Simion ar putea ajunge președintele României.
În acest moment,
chiar dacă nu vrea să accepte acest lucru, PNL a pierdut orice șansă de a mai fi un partid care să bată cu pumnul în masă la orice negocieri cu PSD. Dacă sondajele și trend-urile actuale se confirmă, PNL va fi cu siguranță doar al treilea partid la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Nu este cert nici că PSD ar putea fi primul, dar PNL nu va atinge, cel mai probabil, 20 de procente.
Singura șansă a PSD de a nu ajunge al doilea partid ar fi să nu apară o împăcare de ultim moment între Simion și Șoșoacă. Doar candidatura separată a partidelor conduse de aceștia din urmă va ține AUR sub 30% și-i va permite PSD un scor cu doar câteva procente mai mare decât AUR. Oricum, va fi o luptă strânsă.
Scenariile pentru locale comasate cu prezidențiale sau prezidențiale comasate cu parlamentare le-ați citit mai devreme în acest articol, iar ele se bazează pe datele actuale din sondaje, pe faptul că trend-ul PNL este de scădere, al AUR și al ȘOȘ de creștere, iar al PSD de stagnare, precum și pe comportamentul electoratului român în situații similare, de-a lungul timpului, în ultimii 34 de ani.
Imaginați-vă că se comasează localele cu turul al doilea al prezidențialelor. Nu vor mai exista decât două partide, două voturi posibile: cu Simion și AUR sau cu, cel mai probabil, PSD și candidatul său. Chiar dacă Simion ar pierde, ar face-o la diferență de 3-4 procente. Și-ar trage partidul atât de tare în sus, încât jumătate din administrația publică locală ar fi AUR. În condițiile în care AUR nu a avut suficienți oameni pentru a-și umple corespunzător listele pentru parlamentarele de acum patru ani, închipuiți-vă ce oportuniști, nepricepuți și ariviști va aduce în administrația locală, în consilii, în primării și consilii județene. Un salt înapoi al administrației locale cu minimum 20 de ani.
Chiar dacă ar pierde alegerile prezidențiale, pe valul ăsta de entuziasm AUR și Șoșoacă ar putea ajunge ca la parlamentare să formeze, împreună, majoritatea și să dea prim-ministrul.
Și închipuiți-vă un tur al doilea al prezidențialelor comasat cu parlamentarele. Cu AUR ajuns la același scor cu candidatul Simion, deci minimum 45%, plus procentele lui Șoșoacă, am avea iar un Parlament cu majoritatea AUR-ȘOȘ, prim-ministru de la ei. Și cum ar fi ca, în oricare dintre aceste variante, Simion să mai și câștige prezidențialele?
Vis.
PNL, știm,
este un partid plin de jucători de șah de mâna a treia care se consideră strategi geniali. Dar chiar și ei și-ar putea da seama cât de greșită ar fi comasarea prezidențialelor cu oricare alt rând de alegeri. În primul rând pentru că nu au un candidat la președinție care să se bată cu Simion pentru turul al doilea. Nu au acum și nu vor avea nici la toamnă. Din acest motiv, pentru ei asocierea alegerilor prezidențiale cu orice alt tip de alegeri va însemna revenirea la statutul de partid istoric, în drum spre istorie și irelevanță. Au mai fost acolo, le place.
Singurii care pot salva PNL de această vrie suicidală sunt Marcel Ciolacu și PSD, care trebuie, în primă fază, să întârzie cât mai mult modificarea legilor electorale, până când aceasta devine imposibilă legal/constituțional.
Dar, după europarlamentare, PNL va constata că oricum a pierdut și că nu are altă șansă decât să meargă la remorca PSD, să nu-și desemneze un candidat propriu la președinție și să înghită o alcătuire a listelor comune în varianta 1 la 3.
Până la urmă, asta e ciudat la PNL: un partid cu atâția șahiști este ținut în șah de niște oameni care par să nu fi jucat toată viața decât table, iar matul nu este, în acest joc, decât o chestiune de acceptare. Dureroasă, dar cu atât mai necesară. (catavencii.ro)
