Polonia și Ungaria au fost singurele membre ale Consiliului UE care au votat în iunie împotriva reformei în materie de azil. Deși fidele retoricii lor anti-imigrație, aceste ţări iau mulţi muncitori din state non-UE, scrie Deutsche Welle într-o analiză.
Schimbările în Polonia și în alte țări din Europa Centrală și de Est sunt remarcabile. Cele mai multe state membre ale UE din fosta regiune condusă de comuniști au trecut cu o viteză amețitoare de la statutul de piață în curs de dezvoltare la cel de piață dezvoltată în cei 19 ani de la aderarea lor la UE.
Acest lucru înseamnă investiții serioase, dar și o parte dintre neajunsurile economiilor occidentale, precum îmbătrânirea populației, lipsa forței de muncă, creșterea rapidă a salariilor și nevoia de imigrație a forței de muncă. Penuria este mai acută în sectoare economice precum industria, medicina, transporturile și IT.
Demografia este o problemă
Penuria de forță de muncă este rezultatul schimbărilor demografice, în principal al îmbătrânirii populației și al emigrării, coroborate cu o creștere economică fără precedent.
Majoritatea țărilor din regiune au înregistrat o scădere a populației în ultimii 15 ani. Dacă ne uităm la datele furnizate de EURopean Employment Services (EURES) – o rețea care urmărește să faciliteze libera circulație a forței de muncă în UE – observăm lesne că aproape toate țările din Europa Centrală și de Est (ECE) au înregistrat o scădere a populației între 2010 și 2021.
Mai mult, migrația și ratele scăzute de fertilitate vor face ca populația aptă de muncă (între 20 și 64 de ani) din țările ECE să scadă cu aproximativ 30% până în 2050. În ultimul deceniu, rata de dependență, respectiv raportul dintre numărul de persoane de vârstă nelucrătoare și numărul de persoane de vârstă activă, a crescut. Potrivit biroului polonez de securitate socială ZUS, pentru a opri creșterea acestui raport, numărul străinilor de vârstă activă va trebui să crească anual cu 200.000 până la 400.000 de persoane numai în Polonia.
”Trebuie luat în considerare și contextul tranziției verzi și digitale”, a explicat pentru DW Nadia Kurtieva, expert al Lewiatan Confederation din Polonia. ”Avem aceste tranziții gemene care practic remodelează piața muncii prin crearea de noi oportunități de angajare și influențarea tipurilor de competențe și expertiză de care au nevoie
organizațiile”, a spus Kurtieva. Ea susţine însă că există ”un deficit notabil de lucrători cu competențele necesare” pentru a satisface aceste cereri.
În plus unele țări din ECE se confruntă cu lipsuri importante de forță de muncă pe piețele lor interne din cauza emigrării anumitor experți.
Potrivit Băncii Mondiale, Slovenia a avut cea mai mare cifră de migrație netă din țările ECE, câștigând 4.568 de persoane în 2021. Migrația netă este un raport anual care ia în considerare atât imigrația, cât și emigrația. România a avut cea mai modestă cotă, pierderea fiind de 12.724 de cetățeni. Situația s-a schimbat în urma invaziei Rusiei în Ucraina, care a avut consecințe semnificative asupra ofertei de forță de muncă din regiune. În prezent, Polonia găzduiește cel mai mare număr de refugiați din Ucraina, circa un milion.
Afluxul
În 2021, Guvernul României a aprobat o creștere la 100.000 a numărului de vize care pot fi acordate lucrătorilor străini pentru anul 2022, în condițiile în care străinii reprezintă doar 1,1% din angajații din România. Guvernul României a declarat anul acesta că este din nou pregătit să accepte 100.000 de lucrători extracomunitari în 2023.
După Bulgaria, România și-a deschis porțile pentru muncitorii calificați din Bangladesh, cu locuri de muncă în sectoarele agricol, construcții și servicii.
În Ungaria regăsim peste 4,7 milioane de lucrători. Aici, potrivit Oficiului Central de Statistică al Ungariei (KSH), lucrează circa 85.000 de străini. Însă piața internă a forței de muncă va avea nevoie în curând de încă 500.000 de lucrători, potrivit ministrului dezvoltării economice, Marton Nagy. De altfel, Ungaria a extins lista țărilor din afara UE din care se poate recruta forță de muncă în mod legal, înăsprind însă condițiile în care aceștia pot rămâne.
Acum, guvernul ungar transmite că aproximativ 3.000 de locuri de muncă așteaptă muncitori calificați filipinezi în Ungaria.
Situația este similară în Polonia. Tomasz Danel, viceconsulul ambasadei poloneze din Manila, a declarat pentru un site de știri, că Polonia are nevoie de muncitori în construcții, de sudori, montori de țevi, șoferi și alți muncitori. ”Polonia devine din ce în ce mai populară în rândul filipinezilor ca destinație pentru muncă, iar numărul acestora crește în fiecare an”, a declarat Danel.
Un studiu realizat de Institutul Economic Polonez și BGK a arătat că fiecare a patra companie din Polonia angajează străini care nu sunt cetățeni UE. Un exemplu este așa-numitul ”oraș-container”, un proiect de locuințe în containere pentru muncitorii străini, în principal din Asia, la o mare instalație petrochimică construită de firma energetică de stat Orlen lângă Plock, în centrul țării. Până la 6 000 de lucrători străini din Turcia, India, Pakistan, Coreea, Spania și Filipine vor locui în acest loc câtă vreme lucrează la proiect. Printre facilitățile de recreere planificate se numără un teren de cricket.
În Republica Cehă la sfârșitul lunii decembrie 2022 erau angajați aproximativ un milion de străini, potrivit datelor oficiale ale guvernului. Aceasta înseamnă 15% din forța de muncă adultă. Aproape jumătate dintre ei proveneau din țările UE. Jan Rafaj, vicepreședinte al Uniunii Industriei Cehe, a declarat că firmele din țară pierd între 30.000 și 50.000 de lucrători pe an din cauza pensionării. ”Piața internă a forței de muncă nu poate face față fără străini”, a declarat el pentru DW. (sursa)
