Bursa. Încrederea devine elementul cheie în România, în condițiile în care suntem aproape de zona de conflict

ZF.ro:  Bursa de la Bucureşti a scăzut brusc ieri, dar şi-a revenit pe final. De acum înainte lupta noastră va fi funcţionarea pieţelor şi a economiei. Orice semn de panică este unul de capitulare în faţa inamicului ♦ Doar ieri se putea marca un profit de 8% la Banca Transilvania.

Cu scăderi de 5-6% pentru indicele principal BET în pri­mele ore ale şedinţei de ieri şi cu o balanţă în­cli­nată spre vânzători în ceea ce analiştii au apreciat ca fiind or­dine panicarde, Bursa de Valori Bucureşti şi-a revenit spectaculos după-amiază în con­textul apariţiei cumpără­to­rilor, cu toate că intensitatea conflic­tu­lui nu a dat semne de diminuare.

România nu are de ales şi trebuie să-şi continue funcţionarea economiei, a Bursei de Valori, a circuitelor econo­mice pentru că acesta este cel mai im­por­tant semn că nu vom ceda: norma­litatea va învinge.

„Multe dintre acţiuni au atins mini­mele de acum doi ani, unele chiar mini­me istorice. Investitorii au considerat că sunt niveluri bune de intrare, mai ales pe companiile cu fundamente“, spune Antonio Oroian, broker al Goldring.

Astfel, pe parcursul şedinţei de ieri, in­dicele principal BET a evoluat de la un minim de 10.645 de puncte la un maxim de 11.076 de puncte la ora 16.40, adică a fluctuat de la o scădere de 6,5% la una de 2,8% faţă de şedinţa precedentă.

Au fost şi câteva acţiuni care au avut o revenire spectaculoasă – de exem­plu Banca Transilvania, de la o scă­dere de aproximativ 9% la una de 1%. Cele mai mari scăderi le-au avut TeraPlast Bistriţa (minus 10,3%), One United Properties (minus 9,3%) şi Alro Slatina (minus 5,6%), arată datele BVB.

Totodată, investitorii de la bursa locală au realizat luni un număr istoric de peste 24.000 de tranzacţii, lichidita­tea totală ridicându-se la peste 122 mil. lei. Spre comparaţie, recordul anterior fusese stabilit pe 24 februarie, adică în ziua izbucnirii conflictului din Ucraina, cu 23.242 de ordine de vânzare sau cumpărare, arată datele agregate de ZF de la BVB.

„Nu ştim cât de repede sau cât de greu se va termina acest conflict, în ce condiţii, cum vor fi negocierile, dacă mai rămân deschise şi pentru cât timp. Cred însă că vom vedea un impact în econo­mie, scăderile sunt o anticipare a ce va ur­ma. Aceiaşi factori influenţează şi eco­no­mia şi scăderile de acum, numai că pie­ţele reacţionează mai rapid. Cred că în 3-6 luni vom vedea impactul şi în eco­no­mia reală“, spune Mihai Purcărea, CEO al BRD Asset Manage­ment, pentru ZF.

El adaugă faptul că este posibil să ve­dem repercusiuni şi în economie, mai ales pe canalul inflaţiei, având în vedere pre­ţu­rile ridicate la energie şi chiar la ali­men­te. Cu toate acestea, spune Mihai Purcărea, este prematur să facem previziuni.

„Preţurile, mai ales pe partea de ener­gie, este clar că vor muşca un pic din marjele de profitabilitate. Un al doi­lea aspect ar fi că vedem creşteri mari şi în ceea ce priveşte grâul de exemplu, care vor face ca venitul disponibil al mul­tora dintre noi să scadă. Dacă acesta sca­de, vor scădea şi cheltuielile, consu­mul“, afirmă administratorul de investiţii.

De la izbucnirea războiului în Ucraina, adică în opt şedinţe, indicele prin­cipal BET înregistrează un declin de circa 16%, arată calculele ZF.

Războiul din Ucraina: Niciuna din generaţiile care trăiesc azi în Europa nu a trăit aşa ceva

Nu trăim „sfârşitul istoriei“, ci începutul unei alte istorii. E limpede că lumea nu va mai fi la fel după acest război cumplit în care oameni care până acum două săptămâni mergeau la job sau îşi duceau copiii la grădiniţă fug acum de gloanţe şi sunt asasinaţi pe străzi.

„Sfârşitul istoriei“ este un eseu celebru al politologului american Francis Fukuyama, scris după căderea URSS. Fukuyama spunea că, de vreme ce comunismul a căzut, liberalismul occidental a câştigat şi va câştiga pe întreaga planetă. Prin urmare, nemaiexistând războaie, contradicţii doctrinare, nu mai există istorie.

Nu este singurul care s-a înşelat. Zbigniew Brzezinski, unul dintre ideologii politicii americane, susţinea într-o carte („Marea tablă de şah“) la fel de celebră la „Sfârşitul istoriei şi ultimul om“ a lui Fukuyama că în urma prăbuşirii URSS, Rusia se va înpotmoli, iar Ucraina va deveni o putere regională. Iată azi însă o Rusie care atacă Ucraina din toate colţurile, aşa cum hienele îşi atacă prada, fără chip de scăpare. O Ucraină care nu este în genunchi, dar care are resurse limitate pentru a mai putea să reziste mult. Rusia bombardează masiv oraşele Ucrainei, imaginile cu civili omorâţi pe străzi sunt copleşitoare. Rusia refuză chiar să ofere culoare de refugiu pentru civilii care vor să plece din oraşe. Trăim în epoca telefoanelor mobile în care oricine are un astfel de telefon poate face o fotografie. Pe Twitter sunt mii de astfel de imagini. „Arătaţi mamelor din Rusia ce fac copiii lor în Ucraina“, este un îndemn cvasigeneral. Doar că în Rusia sunt puţin cei care ştiu ce se întâmplă în Ucraina, pentru că presa independentă nu mai există, cei care protestează împotriva războiului sunt arestaţi cu miile şi cei care vorbesc de rău despre armată pot ajunge să stea în închisoare şi 15 ani, potrivit unei legi adoptate de Duma de Stat.

Cu un buget al apărării de doar 65 de miliarde de dolari, faţă de un buget de cheltuieli militare al UE şi al SUA de 1.000 de miliarde de dolari în 2020, Rusia ţine în şah Occidentul, pentru că Occidentul nu vrea război. Totuşi, cheltuielile militare ale Occidentului cresc, Germania le va duce la peste 2% din PIB (un lucru de neînchipuit în epoca Merkel) şi va cheltui 100 de miliarde de euro pentru înzestrarea armatei. Istoria nu s-a încheiat, intră doar într-o altă etapă critică. (Iulian Anghel)