Un nou sondaj Eurobarometru, publicat de Comisia Europeană în iulie 2025, relevă diferențe între țările membre în ceea ce privește percepția corupției, impactul acesteia asupra vieții cotidiene și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Realizat pe baza datelor culese în ianuarie și februarie 2025, studiul oferă o imagine detaliată asupra modului în care europenii privesc fenomenul corupției.
69% dintre cetățenii Uniunii Europene cred că corupția este larg răspândită în țara lor. În România, procentul este și mai mare – 75% dintre respondenți susțin acest lucru. Grecia conduce însă clasamentul, cu un alarmant 97%, în timp ce Finlanda înregistrează doar 21%, sugerând o încredere ridicată în transparența instituțiilor sale.
Dacă, la nivel european, partidele politice sunt percepute drept cele mai corupte instituții (51% dintre respondenți), românii par mai indulgenți – doar 37% consideră partidele profund afectate. În schimb, în România se remarcă o încredere mai scăzută în alte domenii esențiale:
- Sistemul de sănătate: 44% dintre români cred că acest sector este afectat de mită și abuzuri (față de 25% în UE).
- Poliția și vama: 35% în România vs. 22% în UE.
- Justiția: 29% dintre români vs. 17% la nivelul UE.
- Educația: 22% în România comparativ cu 12% în UE.
Percepția românilor asupra corupției este puternic ancorată în realitatea cotidiană. 53% dintre tinerii români intre 15 si 24 de ani consideră că acest fenomen le afectează direct viața, față de 29% dintre europeni, iar în segmentul de vârstă 25–39 de ani, 68% dintre respondenții români – comparativ cu 33% la nivelul UE – declară același lucru.
Per total, 60% dintre români se declară personal afectați de corupție, la egalitate cu Cipru și Croația și foarte aproape de Portugalia (64%) și Grecia (66%). În contrast, în nordul Europei, doar 2% dintre danezi și sub 10% dintre finlandezi, francezi si luxemburghezi au aceeași percepție. Media la nivelul UE este de 30%. Aceste diferențe reflectă nu doar realități sociale distincte, ci și gradul de încredere în autorități și eficiența administrativă.
Deși doar 5% dintre europeni afirmă că au fost martori sau implicați într-un caz de corupție în ultimul an, mai puțin de 20% dintre aceștia au raportat incidentul. Situația este similară și în România, unde majoritatea preferă să nu reclame faptele.
Principalele motive pentru această tăcere sunt:
- Este dificil să dovedești ceva – 43% la nivel european, 29% în România.
- Lipsa protecției pentru avertizori – 27% în UE, 22% în România.
- Convingerea că nu se va schimba nimic – 27% în UE, 25% în România.
- Necunoașterea autorității competente – aproximativ 1 din 5 respondenti, atât în România, cât și în UE.
- Teama de a „trăda” pe cineva – un semnal clar al presiunii sociale și al normalizării corupției.
În privința instituțiilor în care cetățenii au încredere să gestioneze cazurile de corupție, diferențele sunt notabile. Poliția este văzută drept principala autoritate competentă la nivelul UE (61%), deși în România doar 43% împărtășesc această opinie.
Românii dovedesc însă mai multă încredere în agențiile anticorupție specializate (32%), față de media europeană (19%). Sistemul judiciar se bucură de o încredere medie la nivelul UE (23%), dar doar 10% dintre români îl consideră eficient. Alte instituții precum presa, ONG-urile sau sindicatele sunt menționate rar, ceea ce indică o lipsă de încredere generalizată.
Concluzie: Corupția – o problemă sistemică și personală
Datele Eurobarometrului confirmă că, pentru mulți europeni – și în special pentru români –, corupția nu este doar o problemă de sistem, ci una care afectează direct viața de zi cu zi. Deși nivelul de conștientizare este ridicat, raportarea rămâne rară din cauza fricii, lipsei de încredere în autorități și sentimentului că „nu se schimbă nimic”.
În timp ce în unele state nordice transparența și eficiența instituțională au devenit o normă, în România și în alte țări din sudul și estul Europei, corupția continuă să fie percepută ca un obstacol major în calea progresului. În lipsa unor măsuri ferme, a protecției avertizorilor și a încurajării cetățenilor să ia atitudine, acest cerc vicios riscă să se perpetueze
sursa: Eurobarometru, iulie 2025
