Efectele schimbărilor climatice devin tot mai evidente în România, unde canicula și gradul de inconfort termic sunt tot mai greu de suportat, în special în orașele mari. În ultimele trei decenii, autoritățile locale au preferat să betoneze și acopere cu dale aproape toate zonele verzi, ceea ce a dus la agravarea situației.
Uniunea Europeană recomandă un minim de 26 de metri pătrați de spațiu verde per cap de locuitor, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) propune un nivel de 50 de metri pătrați. România se situează la coada clasamentului, având doar aproximativ șapte metri pătrați de spațiu verde per locuitor, în timp ce media europeană este de trei ori mai mare.
Radu Melu, expert în păduri la World Wildlife Fund, a declarat recent pentru Euronews România: „Temperaturile oficiale, care sunt date de stațiile meteorologice, sunt temperaturi luate la doi metri înălțime de la sol, în niște cutii de lemn vopsite în alb, care sunt de fapt la umbră. Vorbim de temperaturile la umbră. Temperaturile la soare în zona cu asfalt se pot duce la 70-80 de grade, deci starea de disconfort este infinit mai mare decât cifra care este anunțată în programul meteo”.
Clădiri acoperite cu verdeață și panouri solare
Expertul și activistul de mediu Gabriel Păun, de la Agent Green, subliniază importanța spațiilor verzi în orașe, devenite acum o necesitate pentru supraviețuire, nu doar pentru bunăstare și confort.
„Până acum câțiva ani, refugiul în spațiile verzi era o chestiune de weekend și de bunăstare personală și confort. Ei bine, acum chestia asta se transformă într-o chestiune de supraviețuire, căci orașele devin absolut insuportabile. Și asta pleacă totul de la gradul de acoperire cu vegetație. Ai mai multă vegetație, e mai multă umbră, e clar că face orașele mai locuibile. Mai mult, construcțiile pe care le avem sunt atât de ineficiente termic încât da, cheltuim mai mult iarna pe încălzire, dar cheltuim foarte mult și vara pe răcire. Ineficient termic înseamnă nu doar izolarea, dar și materialele din care sunt făcute, și culorile. Nu e posibil ca într-o țară care suferă de cald să n-avem toate clădirile albe. Albul, știind că în opoziție cu culoarea neagră atrage și reține mult mai puțină căldură. Acoperișurile la blocuri sunt toate negre, cu smoală, cu mai știu eu ce și încing foarte, foarte tare. Și aici soluțiile destul de simple și rapide, le pot face primarii, consiliile locale și asociațiile de locatari, care trebuie să și investească cumva în propriul confort”, transmite Păun.
Păun consideră că toate acoperișurile de case și blocuri ar trebui să fie acoperite cu verdeață și panouri solare.
„Blocurile trebuie acoperite cu panouri solare, să producem energie, și cu verdeață. Toate clădirile trebuie făcute albe. Trebuie să avem din nou aliniamente stradale care includ arbori care fac umbră. Uite cum a făcut Franța, de exemplu. Toate intrările și ieșirile din localități sunt străjuite de arbori, platani, care 300 de ani nu sunt un pericol pentru trafic, pentru infrastructură, și fac și un peisaj mai frumos. Noi am uitat asta, din contră, pentru că sunt foarte multe accidente de la șoferi imprudenți, aliniamentele stradale cu arbori s-au cam defrișat. Și asta este iarăși o problemă. Da, deci, pe scurt, trebuie să înverzim”, spune expertul de mediu.
Bani și expertiză pentru transformarea orașelor
Expertul în urbanizare Grațian Mihăilescu, de la UrbanizeHub România, arată că primarilor li se pun la dispoziție atât fondurile necesare cât și expertiza, trebuie doar să fie deschiși să accepte.
Acesta vorbește despre M100, o misiune oglindă a Misiunii UE 100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030, prin care orașele din România sunt ajutate în procesul lor de tranziție verde. Trei orașe românești sunt deja selectate în Misiunea 100 UE: Cluj-Napoca, București – Sector 2 și Suceava.
Alte orașe vor să atingă neutralitatea climatică, încurajând un parcurs colectiv și coerent către un orizont mai verde. Prin M100 România, alte 10 orașe au șansa să fie cuprinse în acest program.
„Aceste 100 de orașe, la nivel european, din care fac parte deja Suceava, Sectorul 2 din București și Cluj-Napoca, vor implementa un plan de investiții pentru a reduce amprentele de carbon în următorii 10 ani. Asta înseamnă construcții mai eficiente din punct de vedere energetic, transport sustenabil, înverzirea mai multor spații publice și crearea de politici locale care să ducă la reducerea amprentei de carbon. Dezvoltăm acum, împreună cu Ordinul Arhitecților și un comitet ministerial guvernamental format din cinci ministere, o platformă care va fi programul oglindă al celui european, prin care vom alege alte 10 orașe din România ce vor avea aceeași viziune și vor aplica aceeași strategie pentru a deveni neutre climatic până în 2035. Până la finalul anului, vom demara un proces unde administrațiile orașelor cu peste 50.000 de locuitori pot aplica, rpin intermendiul unui concurs, pentru a deveni parte din platformă. Cele 10 orașe alese vor avea un buget de un miliard de euro, până în 2035 pentru a implementa proiecte de acest gen”, explică Mihăilescu.
Reprezentantul UrbanizeHub afirmă că există suficiente fonduri pentru a transforma cele 13 orașe. Caravana Neutralității Climatice M100 va ajunge în perioada următoare la Brașov, Timișoara, Iași și Constanța, unde vor fi organizate evenimente regionale pentru a invita administrațiile publice locale să participe la program. „Ideea este să-i stimulăm pe primari să adopte măsuri sustenabile, prin alocarea specială de investiții pentru proiecte verzi și eficiente energetic”, concluzionează Mihăilescu. (sursa)
