În mijlocul discuțiilor despre creșterea vârstei de pensionare la 70 de ani, la cerere, studiile arată că speranța de viață a românilor este în scădere. Potrivit Eurostat, bărbații trăiesc, în medie, doar 6 ani după ce ies la pensie. Ceilalți europeni sunt ceva mai longevivi. Polonezii, de exemplu, depășesc cu 8 ani vârsta la care își încheie activitatea profesională, iar spaniolii cu 12 ani și jumătate. Stilul de viața nesănătos poate reduce și mai mult această medie, avertizează medicii.
Localitatea Jugăstreni, din județul Maramureș, este cel mai mic sat din România. Acolo trăiesc mai puțin de 40 de oameni. Fără dispensar sau magazin alimentar, oamenii se gospodăresc cum pot. Viorel Suciu are 72 de ani, iar la medic ajunge destul de rar.
-Sunt patru kilometri și ceva.
-Și cu ce mergeți?
-Dacă prind o mașină, dacă nu, pe jos, că ce să fac? Cu stomacul am probleme, mă doare pe piept. Tensiunea îi oscilabilă la mine…
Statisticile arată că, în timpul pandemiei, speranța de viaţă a scăzut cu 1 an și 4 luni în România, dublu față de media europeană. După ce se pensionează, un bărbat român mai trăiește, în medie, doar 6 ani, indică cifrele Eurostat. În Polonia, media e de 8 ani, în Germania de 11, iar în Spania de 12 ani și jumătate.
-Nu ne putem pune noi cu țările occidentale, că e alt nivel de trai. La televizor spune că jumătate de oră de mișcare pe zi, la țară se face…
-Noi am muncit în mizerie, toate condițiile rele le-am avut, dar ei au avut alte condiții, în Germania, în Italia…
-Stresul, ziua de mâine, ce va fi mâine, criza, sărăcia, asta este.
Consumul de alcool în exces, fumatul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă scurtează viața, atrag atenția specialiștii.
Călin Man – medic de familie: Din păcate, stilul nostru de viață nu este un stil adaptat unor măsuri preventive, adică să luăm măsurile înainte de a apărea boala. Dacă am adapta sau am adopta un stil de viață sănătos și în care să ne gândim la prevenție, aceste boli ar fi descoperite din timp și tratate, iar speranța de viață sigur ar crește.
Potrivit statisticilor, 1 pacient din 4 e hipertensiv și tot 1 din 4 români suferă de afecțiuni la nivelul circulației periferice. (sursa)
