În aprilie 2021, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației trimite către Primăria Brusturi o notificare prin intermediul căreia s-a dispus restituirea sumei de 4.383.984,69 lei. Două luni mai târziu, Ministerul Finanțelor și Agenția Județeană a Finanțelor Publice Bihor, trimit aceleași comune două adrese prin intermediul cărora s-a dispus sistarea alimentării cu cote defalcate din impozitul pe venit cât şi cu sume defalcate din TVA a bugetului comunei. În acest mod comunei Brusturi i se taie 78,96% din buget, ceea ce înseamnă, practic, o condamnare la… moarte! De doi ani de zile, Primăria Brusturi se chinuie să supraviețuiască cu 11% din buget.

Bineînțeles, Primăria Brusturi a contestat în instanță aceste măsuri și în luna iunie 2022, adică anul trecut, Curtea de Apel București se pronunță, în sfârșit, și dă câștig de cauză Primăriei, dar motivarea sentinței ajunge la interesați abia în aceste zile, adică la distanță de un an de la sentință și la doi de la deschiderea procesului. Dar încă nu s-a terminat, deoarece motivarea a fost trimisă deocamdată doar în formă telematică, ori ca sentința să poată fi aplicată este necesar ca aceasta să ajungă la destinatari în formă scrisă, adică pe… poștă! Și în tot acest timp, Primăria Brusturi este obligată în continuare să “trăiască” cu doar 11% din buget. Ca să nu mai spunem că reclamații, adică MLPDA, Ministerul Justiției și AJFP Bihor mai au posibilitatea unui recurs, ceea ce ar însemna, probabil, cel puțin încă un an de așteptare.

Cum s-a ajuns la această situație absurdă? Motivarea Curții de Apel București spune clar: printr-un act nelegal.

În puține cuvinte iată ce s-a întâmplat.

În anul 2017, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, Primăria Brusturi a obţinut finanţare pentru implementarea proiectului „Alimentare cu Apă în comuna Brusturi, judeţul Bihor”. În acest sens, în anul 2018 a fost încheiat Contractul de proiectare şi execuţie de lucrări în vederea executării obiectivului de investiţie menţionat mai sus. Lucrările vor fi executate de către o asociere de firme care a câștigat licitația: SC Mighiş&Mayer SRL – SC Termopro Edil SRL – Proiect Construct Regiunea Transilvania SRL.

Lucrările încep iar Primăria, în conformitate cu Normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor în vigoare la acel moment şi în considerarea lucrărilor executate în vederea implementării Contractului de finanţare, a solicitat transferul de la bugetul de stat a sumelor necesare pentru plata executanților. În urma solicitărilor, sumele au fost decontate din bugetul de stat apreciindu-se că lucrările sunt conforme, iar sumele solicitate justificate. În total au fost virați peste 4 milioane de lei, bani care au ajuns la firmele constructoare.

Cu toate acestea, în urma unor controale efectuate, atenție, de către Inspectoratul Judeţean în Construcţii Bihor, s-ar fi constatat pretinse neconformităţi care ar face necesară restituirea sumelor decontate.

Ca să nu o lungim prea mult, IJC Bihor reclamă Primăriei Brusturi că autorizaţia depusă pentru obţinerea finanţării nu ar fi fost eliberată de Consiliul Judeţean. Se arată în acest sens că lucrările finanţate ar fi fost autorizate abia ulterior, după începerea lucrărilor și că în cadrul anexelor depuse s-ar fi solicitat decontarea unor bunuri care ar fi fost achiziţionate abia ulterior întocmirii situaţiilor de plată.

Acestea au fost motivele pentru care Primăria Brusturi a fost obligată să restituie 4.383.984,69 lei.

Iată ce spune Curtea de Apel București în motivarea sentinței despre toată mascarada asta:

„În cazul de faţă motivul pentru care se solicită restituirea sumelor decontate până în prezent este legat de presupusa nerespectare a prevederilor Legii nr. 10/1995 referitoare la obligaţiile de obţinere a acordurilor, avizelor şi, în fine, a autorizaţiei de construire. Un asemenea motiv nu justifică, însă, restituirea sumelor decontate. (……….)

În cazul de faţă, însă, reclamanta și-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de OUG nr. 28/2013 şi de Normele de punere în aplicare, inclusiv cele legate de comunicarea către MDLPA a documentelor şi a informaţiilor solicitate. (………)

De altfel, a amintit că în urma controlului soldat cu procesul verbal din 11.03.2020 înregistrat la reclamantă sub nr. 1787/11.03.2020 reprezentanţii ministerului au constatat că „lucrările executate şi solicitate la plată şi decontate au fost executate”

Prin urmare MDLPA în mod nelegal a dispus suspendarea transferurilor de la bugetul de stat până la restituirea sumelor decontate.

În esenţă, lucrările executate au fost autorizate prin cele două autorizaţii menţionate mai sus, astfel că nu se poate pune problema vreunei pretinse utilizări necuvenite a sumelor decontate în considerarea contractului de finanţare. Mai mult, din raportul de expertiză efectuat în urma controlului ISC rezultă că lucrările obiectivului de investiţie au fost executate, iar neregularităţile constatate au fost înlăturate

Chiar dacă pentru executarea lucrărilor ce fac obiectul proiectului de investiţie se impune obţinerea unei autorizaţii de construire, în considerarea prevederilor amintite mai sus, obţinerea unei asemenea autorizaţii nu este necesară pentru încheierea valabilă a contractului de finanţare ori pentru decontarea sumelor avansate în contul investiţiei.

Rezultă, aşadar, că materialele au fost achiziţionate şi lucrările executate conform cantităţilor de lucrări înainte ca reclamanta să fi solicit decontarea cheltuielilor ocazionate. Or, în aceste condiţii OBLIGAREA RECLAMANTEI (Comuna Brusturi) LA RESTITUIREA SUMELOR DECONTATE ESTE ABUZIVĂ.

Veniturile reclamantei reprezentând cote defalcate din impozitul pe venit cât şi cu sume defalcate din TVA reprezintă 78,96% din totalul bugetului comunei.

Consecinţa este aceea că în lipsa veniturilor rezultate din aceste cote defalcate ne aflăm în imposibilitatea de a acoperi nu doar 1) cheltuielile de dezvoltare ale comunei, ci 2) chiar şi pe cele de funcţionare.

De altfel, a menţionat că în condiţiile în care conturile reclamantei rămân blocate ne aflăm în situaţia imposibilităţii obţinerii pentru viitor a oricăror finanţări din fonduri europene. Aceasta deoarece, după cum este bine cunoscut, orice proiect de finanţare, presupune ca o condiţie de eligibilitate depunerea la dosarul finanţării a unui cazier fiscal curat.

Contrar acestor constatări şi susţineri ale pârâtului Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Curtea reţine că reclamanta a dovedit că lucrările au fost autorizate, potrivit Autorizaţiei de construire nr. 5/12.09.2019 şi Autorizaţiei de construire nr. 2/27.02.2020, iar obţinerea autorizaţiilor la o dată ulterioară decontării nu este de natură să conducă la concluzia că suma de 4.383.984,69 lei ar fi o „sumă decontată necuvenit”.

Prin urmare, pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi-a exercitat dreptul de apreciere prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege, deoarece a considerat că poate formula orice fel de aprecieri privind legalitatea/nelegalitatea executării unor lucrări de construcţii, pentru a proceda la încadrarea sumei de 4.383.984,69 lei în categoria „sumă decontată necuvenit”, în condiţiile în care Inspectoratul de Stat în Construcţii – Inspectoratul Judeţean în Construcţii Bihor efectuase deja verificările necesare şi întocmise procesul-verbal de control nr. 918/21.01.2020, iar reclamanta s-a conformat şi a adus la îndeplinire toate măsurile dispuse, dovedind că lucrările executate sunt corespunzătoare şi respectă prevederile Proiectului autorizat şi specificaţiile din Documentaţia tehnică şi Tema de proiectare.

Referitor la motivul de restituire întemeiat pe constatările legate de pretinsa decontare a unor bunuri care ar fi fost achiziţionate ulterior, se poate observa că reclamanta a dovedit că materialele în cauză au fost achiziţionate şi lucrările executate, conform cantităţilor de lucrări, anterior solicitării de decontare a cheltuielilor ocazionate de respectivele achiziţii.

Faţă de considerentele prezentate, Curtea constată că în cauză s-a dovedit că Notificarea nr. 55447/29.04.2021 a fost în mod nelegal emisă, motiv pentru care va dispune anularea Notificării nr. 55447/29.04.2021.”

În concluzie, comuna Brusturi a fost condamnată la stagnare printr-o măsură nelegală și abuzivă. Până la urmă, cei care au de pierdut de pe urma acestei mizerii sunt, bineînțeles, cetățenii comunei. (Viorel Boldiș)

Articolul precedentCine va opri scăderea populației României și CINE ne va plăti pensiile în viitor, DACĂ nu repetăm greșelile Occidentului?
Articolul următorSurse: Guvernul pregătește o ordonanță de urgență prin care angajările la stat vor fi înghețate