Remdesivir, un medicament administrat pacienţilor cu forme grave de COVID-19, pe care l-a primit şi preşedintele SUA, Donald Trump, iese de pe porţile fabricii ungare de medicamente Gedeon Richter, care a produs deja primele doze pentru 3.000 de pacienţi, după cum informează Reuters.

În contextul în care la nivel mondial există o cerere mare pentru acest produs, întrebarea este dacă şi România poate produce acest medicament în fabricile locale pentru a asigura necesarul din spitale, pe fondul unei creşteri semnificative a numărului de cazuri de COVID-19.

“Decizia politică există şi în privinţa Remdesivir şi în privinţa Favipiravir, problema este să existe companii care să aibă capacitatea să introducă în fabricaţie şi mai ales să existe îndeplinite condiţiile legale pentru a putea produce şi vinde pe piaţă acest medicament”, a spus premierul Ludovic Orban.

Remdesivir este produs în prezent şi de compania Gedeon Richter din Ungaria, unde statul ungar este acţionar cu un procent de peste 5%. Gedeon Richter are o fabrică şi în România, la Târgu Mureş. Potrivit Reuters, guvernul ungar a întrebat producătorul de medicamente Richter dacă poate produce Remdesivir la nivel local, iar în cinci luni acest lucru a fost posibil, procesul fiind finanţat de guvern.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, nu a putut fi contactat pentru un răspuns în legătură cu posibilitatea producerii Remdesivir la nivel local.

Reprezentanţii celor mai mari două fabrici de medicamente din România spun că nu există capacitatea de producţie în ţară în acest moment.

„Deocamdată în România nu se poate produce Remdesivir şi nici un alt produs cold chain pentru că în fabricile din ţară nu este instalată tehnologie cu lanţul de frig „cold chain”, parte din procesul de fabricaţie. În urmă cu trei-patru ani am vrut să instalăm la Terapia tehnologie de frig pentru un alt produs însă am renunţat atunci la toate investiţiile din cauza creşterii taxei clawback”, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, cel mai mare producător local de medicamente.

Instalaţia de răcire necesară pentru a produce ulterior medicamente de tipul Remdesivir ar costa „câteva sute de mii de euro”, mai precizează Damian.

Totuşi, discuţii pentru o colaborare cu producătorul american Gilead, cel care deţine patentul pentru medicamentul Remdesivir, au existat încă din luna iunie.

Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător român de medicamente, unde statul român deţine o participaţie de peste 50% în acţionariat prin Ministerul Sănătăţii, spunea în iunie 2020 că a luat legătura cu vicepreşedintele Gilead, de origine română, pentru o posibilă colaborare între cele două companii. Ulterior, şeful Antibiotice a precizat că în România nu există o fabrică de medicamente care să producă medicamente de tipul Remdesivir.

„Au fost încercări. Din păcate se constată că în România nu există încă un site dedicat divizărilor de soluţii sterile în anumite forme de ambalaj. Ne-am luat noi un angajament ca în perioada următoare să facem un asemenea site. Am făcut demersuri către Ministerul Sănătăţii pentru a gândi o investiţie de câteva zeci de milioane de euro necesară transferului tehnologic, producţiei în serii mici şi în anii următori de transfer pe un site industrial de peste 60 mil. euro estimată acum. E in intenţia noastră să ne adaptăm. Noi avem site-uri de divizare de soluţii şi pulberi sterile, dar ele sunt dedicate penicilinelor şi nu sunt compatibile produsele între ele”, a spus Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, în cadrul conferinţei ZF Health & Pharma Summit 2020.

Ce este Remdesivir?

Comercializat sub brandul Veklury, remdesivir este un medicament antiviral inventat de compania americană Gilead, în urma a zece ani de cercetare, potrivit site-ului propriu.

Medicamentul se administrează pentru un spectru larg de afecţiuni, de la Ebola, SARS, MERS şi, mai nou, SARS-CoV-2, noul coronavirus. În prezent, se fac studii clinice de fază trei pentru a evalua siguranţa şi eficieţa Veklury pentru a trata COVID-19, dar, pe baza studiilor existente, medicamentul a fost autorizat pentru a fi folosit temporar în tratamentul COVID-19 în 50 de ţări la nivel mondial.

sursa – zf.ro autor – Georgiana Mihalache

Articolul precedentCine a fost Mihail Sebastian. Google celebrează duminică 113 ani de la nașterea sa
Articolul următor„Trebuie să se pună mai mult accent pe nivelul ridicat al sărăciei, rata şomajului şi inegalitatea socială”: FMI le cere guvernelor să continue măsurile de stimulare a economiei