Acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă între Comisia Europeană (CE) şi România, pentru disponibilizarea unei o prime tranşe, în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro, a fost parafat vineri de ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, informează ministerul de resort, într-un comunicat de presă transmis, sâmbătă, 27 noiembrie.

Conform Ministerului Finanţelor, împrumutul va fi folosit pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sumele vor fi disponibilizate în zece rate, în baza îndeplinirii de către partea română a ţintelor prevăzute în reformele şi investiţiile asociate împrumutului. Totodată, Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanţare de 13% din împrumut (circa 1,94 miliarde de euro), după intrarea în vigoare a Acordului.

“Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Este vorba de aproximativ 15 miliarde de euro aferente cheltuielilor bugetare necesare pentru reformele şi investiţiile prevăzute în PNRR. Acum urmează ca Ministerul Finanţelor să încheie un Acord subsidiar cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut, inclusiv monitorizarea atingerii jaloanelor şi a ţintelor şi întocmirea raportărilor solicitate de Comisia Europeană”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

Potrivit sursei citate, perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026, iar fiecare tragere, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de graţie de zece ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.

România beneficiază prin PNRR de aproximativ 29,18 miliarde de euro, dintre care 14,24 miliarde de euro grant şi restul împrumut. (sursa)

Articolul precedentMinistrul Muncii, pe tema vârstei de pensionare: „Mai întâi trebuie să prelungim speranța de viață sănătoasă, apoi să prelungim viața activă”
Articolul următorPeste jumătate dintre români nu sunt de acord cu introducerea certificatului verde la locul de muncă/ 40% nu cred în eficacitatea certificatului COVID-19/ Tot 40% consideră că impunerea certificatului încalcă drepturi fundamentale