În condițiile în care gazele naturale sunt tot mai scumpe, Ministerul Energiei ar trebui să înceapă cât mai curând o campanie prin care să pregătească atât firmele, cât și populația pentru provocările iernii care urmează, apreciază președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Până acum ne-am îngrijorat că n-o să avem acces la suficiente gaze, iarna viitoare, în condițiile în care depozitele României sunt, încă, pe jumătate goale.

Pe 28 iunie, însă, premierul Nicoale Ciucă și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au susținut că operațiunile de înmagazinare sunt în grafic. Și că până la începtul sezonului rece, vom avea depozitele pline în proporție de cel puțin 80%. Așa că n-avem motive de îngrijoare, din acest punct de vedere.

Doar că – potrivit expertului în gaze naturale prof. Dumitru Chisăliță – înmagazinarea de gaze nu ne va rezolva decât parte dintre probleme, la iarnă.

„Ce e peste 70-75-80% te ajută foarte, foarte puțin. Din cauză că noi avem niște depozite care au fost construite pentru situația în care am avea un consum industrial constant. Avem ceea ce se numește depozite sezoniere.

E un sistem care mergea foarte bine când aveam 80% consum industrial constant și 8-10% cu variabilitate mare. Pentru aceasta situație, aceste depozite sunt ideale.

Atunci când tu ai 80% consumatori dependenți de temperatură – deci cu volatilitate mare – aceste depozite își arată limitele.

Noi, acum 10 ani de zile, trebuia să facem ce-au făcut cam toate țările din Europa. Anume, să construim depozite complementare. Spre exemplu, în depozite saline și roci dure. Și atunci am fi fost acoperiți. Aveam depozitele sezoniere, dar și aceste depozite complementare pentru vârfurile de consum.

Pentru că, de fapt, la iarnă – dacă n-am importa – am avea următoarea situație: o săptămână n-o să avem suficiente gaze. Iar în următoarea săptămână o să avem prea multe. Și tot așa”, a explicat Dumitru Chisăliță, pentru spotmedia.ro.

Gaze de import vor fi. Dar vom avea suficienți bani?

În teorie, când nu vom putea extrage din depozitele noastre suficiente gaze, le vom putea importa, chiar și în condițiile în care Federația Rusă ar reduce livrările. Asta, dacă vom avea și banii necesari ca să cumpărăm respectivele cantități de gaze.

„Creșterea prețului gazelor pe cea mai importantă bursă din Europa: TTF – Olanda, într-o săptămană cu 63%, tendițele de reducere a livrărilor de gaze la început din Rusia, după aceea din Africa de Nord, urmată de Norvegia, arată vulnerabilitatea imensă care apasă în această iarnă pe Europa, aspect reflectat imediat în volatilitatea ridicată a prețului gazelor.

Anul trecut, creșterea prețului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligațiilor contractuale pe termen lung și al unor probleme tehnice.

Această situație a determinat o creștere a prețului gazelor cu 463% față de prețul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina.

Istoria se repetă anul acesta. Reducerea livrărilor de gaze spre țări din Europa va aduce prețuri la gaze în iarnă care nu au mai existat vreodată pentru acest produs. Astfel, apreciem că în această iarnă trebuie să ne așteptăm la prețuri pentru gazele naturale marfă de peste 200 euro/MWh”, a apreciat prof. Dumitru Chisaliță, într-o analiză publicată pe site-ul Asociației Energia Inteligentă.

În aceste condiții, potrivit lui Dumitru Chisaliță, firmele care consumă peste 50.000 Mwh pe an și care nu beneficiază de ajutor de la stat pentru plata gazelor – cum ar fi o fabrică de covoare, să spunem – vor fi nevoite să își oprească producția. Motivul: nu vor mai putea să achite factura la gaze, în condițiile în care Mwh ar costa peste 200 de euro.

Asta ar însemna că firmele nu vor mai putea plăti taxe la fel de mari la stat. În plus, angajații vor ajunge în șomaj, iar asta va însemna cheltuieli mai mari pentru Guvern.

În plus, același guvern va fi nevoit să cheltuiască tot mai mult pentru a acoperi cheltuielile furnizorilor care vând gazele la preț plafonat pentru populație și parte dintre companii.

Cu alte cuvinte, Guvernul va încasa tot mai puțin și va fi nevoit să cheltuiască din ce în ce mai mult.

Chisăliță: Să pregătim firmele și populația pentru orice scenariu

În acest condiții, președintele Asociației Energia Inteligentă susține că Ministerul Energiei trebuie să dea startul unei campanii de informare și educare a antreprenorilor și populației.

„Să spunem că o firmă are o centrală pe gaze și una pe lemn. Normal ar fi să îl informezi din timp și să îi explici că ar trebui să o foloseacă pe cea cu lemne.

Apoi, există agenți economici care pot folosi păcură. E o resursă, în astfel de condiții. Sigur, nu e soluția cea mai prietenoasă cu mediul. Dar mai întâi trebuie să te asiguri că supraviețuiești iernii, ca să poți fi prietenos cu mediul.

Pentru populație, haideți să ne uităm la campania pe care o derulează Germania. Îi poți informa pe oameni: e nevoie să învățăm să economisim. Spre exemplu, dacă în loc să faci baie te mulțumești cu un duș, vei economisi jumătate din cantitatea de apă pe care ai fi consumat-o”, a explicat Dumitru Chisaliță pentru spotmedia.ro.

Reamintim că, încă din primăvară, când Rusia a avertizat că va cere plata în ruble pentru gazele pe care le livrează, ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a transmis populației că e nevoie de o raționalizare a energiei, pentru iarna următoare.

Spre exemplu, în aprilie, Habeck i-a sfătuit pe germani să își seteze centrala la o temperatură cu un grad mai mică decât de obicei și să circule de Paști cu bicicleta sau cu trenul, în loc de mașină.

„E ușor pentru portofel și-l enervează pe Putin”, a spus Habeck.

La sfârşitul lunii iunie, Germania a intrat în faza a doua a planului de urgenţă pentru gaze, iar săptămâna trecută, s-a auzit că va fi introdusă o nouă taxă în facturile de gaze, în condițiile în care 11 iulie este un moment-cheie. (sursa)

Articolul precedentIoan Mang: Proiectul Guvernului privind modificarea Codului Fiscal nu este al PSD!
Articolul următorDubla măsură a lui Iohannis: Plagiatul lui Ponta versus plagiatul lui Ciucă. Ce spunea în 2014