Să fim prietenoşi cu oamenii, dar şi cu mediul. Acesta este mesajul pe care îl transmit preoţii din Iaşi, în fiecare duminică, la biserică. Pentru că cea mai mare parte a deşeurilor sunt aruncate la întâmplare, iar rata de reciclare la ţară e infimă, autorităţile au apelat la ajutorul preoţilor. Iar până acum, credincioşii au ţinut cont de sfaturile duhovnicilor.

“Iată, pentru că vine perioada postului, încercăm prin faptele noastre bune să îndemnăm şi pe cel de lângă noi să vină mai aproape de Dumnezeu. Să păstrăm curat ceea ce Dumnezeu ne-a dat. Fiecare avem acasă gunoiul, care se adună în mod selectiv, astfel încât să fim prietenoşi cu mediul înconjurător. În numele Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh. Amin”, spune preotul la slujbă.

Preoţii îi învaţă pe enoriaşi să recicleze

În satul Slobozia din Iaşi, preotul dă sfaturi enoriaşilor legate şi de curăţenia lumească nu doar de cea sufletească. Iar asta pentru că doar unu din zece oameni din comuna Schitu Duca, de care aparţine localitatea, selectează deşeurile şi le aruncă unde trebuie. “Omul, omenirea, umanitatea, în general, are predispoziţia de a altera frumosul lăsat de Dumnezeu, adică acest mediu înconjurător”, spune Gheorghiţă Burghelea, preot.

Iniţiativa e abia la început şi a fost pusă în practică momentan în doar câteva zeci de biserici din judeţ, după ce Garda de Mediu a încheiat un acord cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. “Am găsit această nişă. Persoane care nu aveau acces la aceste informaţii, să ajungă la ei prin preoţii din comunitatea lor”, explică Gheorghe Bacuşcă, Garda de Mediu Iaşi. “Majoritatea oamenilor în vârstă chiar nu ştiu şi e bine… Un lucru de spus la biserică, să ştie şi ei”, crede un localnic.

Slujbele ECO dau rezultate

În următoarele luni, toţi preoţii din judeţ vor ţine astfel de predici la sate. Pentru asta, fiecare va lua săptămânal lecţii de la specialiştii de mediu. “Preotul are o credibilitate şi o greutate foarte mare, în zona rurală cel puţin. Am amenajat anumite spaţii în fiecare sat, două, trei spaţii pentru a colecta selectiv deşeurile”, a declarat Grigore Corciovă, Primar Schitu Duca. “Am găsit câteva sticle şi le ducem la tomberon. Ordine şi disciplină trebuie. Separat dacă mai este aşa, cine ştie ce se mai adună”, arată o femeie.

“Astfel de pubele pentru colectarea selectivă au fost puse în toate satele din Judeţul Iaşi. Din păcate, deşeurile sunt aruncate tot la comun sau, mai rău decât atât, pe unde apucă: pe jos, pe stradă”, spune Clara Mihociu, reporter Observator.

Media deşeurilor care ajung să fie reciclate la nivelul întregului judeţ este de circa 10% din total. La fel ca în Capitală. Excepţiile, însă, fac diferenţa. “Sunt comunităţi şi UAT-uri care au depăşit 50% din masa totală. Asta înseamnă că se poate!”, crede Gheorghe Bacuşcă, Garda de Mediu Iaşi.

Rata de reciclare în România

România e penultima ţară din Uniune la rata reciclării, înainte de Malta. În 2021, procentul a scăzut la 11,3% faţă de anul precedent. Până în 2025, însă, potrivit ţintelor impuse de Uniunea Europeană, ar trebui să ajungă la 55%. (sursa)

Articolul precedentIoan Mang: Diversificarea surselor de energie, o șansă pentru România
Articolul următorV-aţi luat toate zilele de concediu aferente anului 2021? Vedeţi aici când se poate recupera concediul de odihnă pe care nu l-aţi luat în 2021