Deputații europeni doresc să adauge pe lista infracțiunilor de mediu comerțul ilegal cu lemn, epuizarea ilegală a resurselor de apă și infracțiunile legate de pescuitul ilegal. Textul va fi acum negociat cu statele membre.
Parlamentul European a cerut miercuri, 29 martie, extinderea listei infracțiunilor împotriva mediului și înăsprirea arsenalului de sancțiuni – amenzi și pedepse cu închisoarea – într-un text care va fi acum negociat cu statele membre, scrie Le Monde.
Deputații europeni doresc să adauge pe lista infracțiunilor de mediu comerțul ilegal cu lemn, epuizarea ilegală a resurselor de apă, poluarea cauzată de nave, încălcarea legilor chimice, comportamentul care provoacă incendii în păduri sau infracțiuni legate de pescuitul ilegal. O listă considerabil mai lungă în comparație cu propunerea inițială a Comisiei Europene din decembrie 2021.
Mai presus de toate, parlamentarii UE doresc să pedepsească aspru infractorii: „Infracțiuni care s-au soldat cu moartea sau cu daune aduse sănătății și pagube semnificative ale mediului” ar fi sancţionate cu o pedeapsă cu închisoare de „cel puțin zece ani”, în timp ce ceilalți ar fi pedepsiți cu patru până la șase ani de închisoare în funcţie de gravitatea faptelor lor.
Companiile care comit infracțiuni de mediu ar fi amendate cu „cel puțin 10%” din cifra de afaceri globală din ultimii trei ani, față de doar 5% propus de Comisie. Acestea ar putea fi lipsite de finanțare publică și, conform principiului „poluatorul plătește”, li s-ar cere să restaureze mediul deteriorat și să despăgubească victimele.
În sfârșit, termenele de prescripție pentru infracțiuni ar începe „mai degrabă din momentul descoperirii decât săvârșirii lor”, ar fi facilitate anchetele transfrontaliere, competențele Parchetului European sunt extinse și avertizorii mai bine protejați.
Această poziție, adoptată în ședință plenară, deschide calea discuțiilor cu statele pentru finalizarea textului, care modifică o lege europeană din 2008 considerată prea slabă.
Deputații europeni se așteaptă însă la negocieri complicate cu statele, care au adoptat o poziție mai puțin ambițioasă în decembrie, în timp ce calendarul este constrâns de următoarele alegeri europene din 2024.
Acest text introduce recunoașterea ecocidului, un „instrument juridic revoluționar”, în dreptul european, subliniază europarlamentara Marie Toussaint (Verzi). „Statele membre vor trebui să recunoască ecocidul în legislația lor națională” și, deoarece cele douăzeci și șapte „reprezintă 40% din statele părți la Curtea Penală Internațională, această includere a ecocidului în legislația lor națională ar putea avea un efect puternic pentru condamnarea lui la nivel mondial”. (Traducera: Rodezia Costea, RADOR)
