Curtea Constituțională (CCR) are rolul de a apăra în cadrul sistemului instituțional românesc supremația Constituției și conformitatea tuturor actelor legislative cu prevederile acesteia. Ea este formată din 9 judecători – 3 propuși de Președinte, 3 de Senat și 3 de Camera Deputaților, pentru un mandat unic de 9 ani. Aceștia își aleg din rândul lor, un președinte, pentru 3 ani. La fiecare 3 ani o treime din componența Curții este înnoită – fără a afecta durata mandatului de 9 ani! Odată numiți, judecătorii nu pot fi schimbați de nimeni! Iată și structura actuală a membrilor CCR și a mandatelor acestora.
Numiți de Senat: Mona Pivniceru, 2013-2020; Marian Enache, 2016-2025; Cristian Deliorga, 2019-2028.
Numiți de Camera Deputaților: Valer Dorneanu, 2013-2022, ales președinte în 2016 și reales în 2019; Attila Varga, 2016-2025; Gheorghe Stan, 2019-2028.
Numiți de Președintele României: Daniel Morar, 2013-2022; Livia Stanciu, 2016-2025; Elena Simina Tănăsescu, 2019-2028.
De fiecare dată, în contextul unor crize sau conflicte politice, politicienii din diferitele tabere – dar și presa care îi susține, laudă sau critică atât unele hotărâri ale Curții cât și pe membrii acesteia, în funcție de interesele de moment. Este o situație cu care ne-am obișnuit dar care nu face decât să submineze rolul acestei instituții fundamentale a Statului. Desigur, pe lângă România, mai găsim Curți Constituționale și în alte țări precum: Austria, Belgia, Croația, Cehia, Franța, Germania, Ungaria, Itali, Polonia, Portugalia sau Spania.
Nu mai departe de ieri, primul ministru Ludovic Orban făcea următoarea afirmație: ”Dacă CCR ar putea să decidă că ar fi neconstituțională angajarea răspunderii pe această lege (notă: modificarea legilor electorale), îmi pare rău, dar găsim alte soluții. Dacă angajarea răspunderii e neconstituțională, atunci apelăm la OUG, că văd că până acum OUG au scăpat controlului constituțional…”
Iată însă ce spuneau liderii PNL în Mai 2016, după o altă decizie a Curții Constituționale privind alegerile locale, într-un singur tur:
Cătălin Predoiu (acutal ministru al Justiției): ”CCR – un singur tur acum. Decizie firească. Votul util devine cheia alegerilor în București.”
Vasile Blaga (actual europarlamentar): ”Eu nu am comentat și nici nu comentez ce a spus Curtea, e literă, scuzați-mi termenul, de Evanghelie, se aplică. Nu ne-am gândit niciodată că favorizează PNL deși, acum, dacă stăm strâmb și judecăm drept, avantajează PNL și PSD.”
Și iarăsi, Curtea Constituțională este aruncată într-un joc politic mărunt, până la urmă, dat fiind că liderii PNL au spus cu subiect și predicat că vor folosi aceste practici abuzive (asumarea răspunderii sau emiterea unor ordonațe de urgență) pentru a încerca să provoace căderea propriului guvern și declanșarea de alegeri anticipate! În loc să demisioneze, dacă tot vrea alegeri!
Ce e grav însă e implicarea cu bună știință a Curții Constituționale în acest joc, pentru ca apoi PNL să poată să o lovească din toate direcțiile și să o acuze de favorizarea unora sau altora, DEȘI jurisprudența Curții este publica și cunoscută de toți, prin urmare surprizele în cazul unor noi sesizări sunt puțin probabile.
Știți ce susținea Ludovic Orban în 2009, privitor la abuzul procedurii de asumare a răspunerii (în trei luni, guvernul său a făcut-o de 7 ori!!)? Că este o SILUIRE a normei constituționale!
Doar pentru că la guvernare nu mai este PSD, ci PNL, este absurd să creezi în spațiul public impresia sau așteptarea ca acestă instituție să decidă împotriva propriilor hotărâri! Așa că Ludovic Orban se joacă, de fapt, cu CCR, se joacă cu democrația – pentru că și asumările de răspundere și ordonanțele de urgență limitează sau anulează dezbaterile parlamentare și se joacă cu o guvernare despre care ani de zile ne-au spus că o merită, că și-o doresc și că se pricep. Credem că a venit vremea să nu se mai joace, ci să guverneze – dacă vor, iar dacă nu, e vremea unei demisii la vârful guvernului.
