„A descrie invazia Ucrainei drept războiul lui Putin sau ca pe cel al rușilor nu este o chestiune de gust, este o decizie strategică, explică renumitul politolog bulgar Ivan Krastev în paginile cotidianului Die Zeit. Ea reflectă așteptările occidentale cu privire la sfârșitul războiului și relația Occidentului cu Rusia post-Putin.
De la începutul invaziei în Ucraina, în urmă cu un an, în cadrul alianței occidentale a apărut o divizare Est-Vest. Țări precum Germania sau Franța pretind că lucrează doar împotriva regimului lui Vladimir Putin. În timp ce ucrainenii și mai multe țări din Europa de Est, care au experimentat „dominația Moscovei” în trecut, se opun Rusiei în ansamblu. „De aceea, o victorie pentru Kiev trebuie în ochii lor să reamintească evenimentele din 1945 și 1991: conflictul trebuie să se încheie cu tribunale pentru crime de război care vor dezvălui caracterul inuman al imperialismului rus, iar Federația Rusă va trebui să se destrame la fel cum Uniunea Sovietică s-a dezintegrat după sfârșitul comunismului,” scrie politologul bulgar Ivan Krastev în săptămânalul german „Doe Zeit“.
Lipsa unității europene
Pentru cercetătorul bulgar, aceste diferențe de puncte de vedere pot fi explicate prin diversitatea istoriilor naționale europene. După multiple reconfigurări ale teritoriilor lor, națiunile mici din Est trăiesc astăzi „într-o stare permanentă de frică și nesiguranță”. În acest context, ei afirmă că este imperativ să ne opunem oricărui impuls imperialist. În schimb, țările mai mari și fostele imperii nu simt aceeași amenințare și, prin urmare, sunt mai moderate în acuzațiile lor împotriva Federației Ruse.
Dar aceste diferențe slăbesc unitatea Bătrânului Continent și limitează acțiunea occidentalilor. „Odată cu intrarea în al doilea an de război, este timpul ca Uniunea Europeană să formuleze o politică ucraineană care să garanteze suveranitatea și prosperitatea Ucrainei, independent de evoluțiile din Rusia, subliniază Ivan Krastev. Dar trebuie să definească în același timp o politică rusă care să depășească sprijinirea efortului de război ucrainean. Numai în acest fel poate fi prevăzut sfârşitul conflictului.
Punându-i la index pe cei dornici să “zdrobească Rusia”, șeful Francez Emmanuel Macron s-a înstrăinat de țările din Europa de Est. Acestea au avertizat totuși, pe bună dreptate, Europa împotriva pericolului rusesc de ani de zile. Această divergență a deschis în mod evident o breșă, în beneficiul lui Vladimir Putin, scrie Le Figaro.
Șeful statului francez a pus la un moment dat sub semnul întrebării capacitatea Ucrainei de a face diferența pe teren, ceea ce l-ar putea determina să fie mai precaut cu privire la calitatea informațiilor transmise de propriile sale servicii.
În jocul de poker cu Rusia, a da impresia că Occidentul nu este pregătit să meargă până la capăt pentru a-și apăra interesele ar fi o mare greșeală.
În sfârșit, a dori să negociezi cu Vladimir Putin este iluzoriu. Stăpânul de la Kremlin nu s-a arătat niciodată deschis la altceva decât la o capitulare pură și simplă a Ucrainei și, în spatele ei, a Occidentului”. (ziare.com)
