Patrick Andre De Hillerin: Premierul landului Baden-Würtenberg, Winfried Kretschmann, este pregătit pentru criza gazelor naturale din Germania. Oricum nu-și încălzește iarna toată casa, ci doar o cameră, are panouri electrice pe casă, de 25 de ani își încălzește casa și apa cu energie solară, are o mașină electrică și și-a comandat în plus un sistem de încălzire în care o să ardă peleți. Omul, oricum, nu e vreun pretențios, căci declară public faptul că nu-i nevoie să faci duș tot timpul, poți să te cureți pe trup și doar ștergându-te cu o lavetă umedă.

Germania, iată este acolo unde ne așteptam toți: în fruntea schimbărilor care au loc în Europa din cauza inconștienței… da, exact, a Germaniei, care a dictat peste două decenii politica energetică a Europei. Politică ce ne-a adus, iată, în momentul în care dependența europeană de gazul rusesc a atins cele mai înalte culmi. De civilizație și progres, cum altfel?

Gerhard Schröder și Angela Merkel sunt numele celor doi cancelari germani care, timp de 23 de ani, au refuzat Germaniei și, implicit, Europei, ruperea de gazul rusesc. Cei doi cancelari germani nu doar că n-au ascultat sfaturile și avertismentele SUA, dar au făcut tot posibilul ca atunci când ar fi să se întâmple ceva nasol cu filiera rusească a gazului, Germania să nu fie absolut deloc pregătită. Și așa s-a întâmplat.

Astăzi, oțelăriile nemțești gâfâie. Mai au puțin și vor închide cuptoarele în care sunt tratate termic piesele din oțeluri speciale, inclusiv piese de mari dimensiuni care fac să funcționeze industria energetică, inclusiv piesele de armament pe care acum, turnându-și cenușă în cap, le trimit Ucrainei.

Germania condusă de Schröder și Merkel este cea care a acceptat ideea rușilor ca Europa să nu se mai aprovizioneze cu gaze printr-o conductă care trece pe sub Ucraina. Ca nu cumva ucrainenii să poată șantaja Rusia cu oprirea livrărilor de gaze către Europa, dar mai ales Germania. Așa a apărut conducta North Stream. Și pentru că totul mergea ca pe roate, a apărut și conducta North Stream II. Atât de mult s-a abandonat Germania acestor conducte, care o alimentau cu gaz ieftin direct din rezerva personală a lui Putin, încât nu a construit, în 23 de ani, nici măcar un singur terminal pentru Gaz Natural Lichefiat demn de a fi luat în calcul. Pur și simplu, deși aveau posibilitatea de a o face, nemții nu și-au oferit alternativă. De parcă, într-o curgere firească a istoriei, după Reich-ul de 1.000 de ani venea, în mod natural, prietenia de 1.000 de ani cu Rusia.

Germania își salvează pe ultima sută de metri ultimele trei centrale nucleare, după ce, începând cu 2011, a închis, în zece ani, 14 centrale nucleare. Nu era energie curată. Bine că e curată aia din cărbune, căci centralele pe cărbune sunt mai ușor de redeschis decât cele nucleare. Iar Germania are nevoie de energie electrică la fel de mult cum are nevoie și de gaze, iar în acest moment nu prea mai are nici una, nici cealaltă.

Economia Europei a fost, multă vreme, trasă în sus de economia Germaniei. Care înflorea pe gazul ieftin al rușilor. S-a cam terminat. Acum, mulți nemți ar vrea să șteargă, cu laveta umedă, acești ultimi 23 de ani, în care cancelarii lor s-au încăpățânat să se predea și să ne predea Rusiei. După ce-or folosi laveta aia, să ne-o dea nouă. Nici n-o s-o mai spălăm, să nu consumăm apă. Oricum, nu pentru purificarea noastră avem nevoie de ea, ci ca să continuăm să lustruim botinele preaînțelepților frați de la Vest, care ne-au târât după ei în această aventură. (catavencii.ro)

Articolul precedentDupă ce ne forțau pe noi să le închidem, nemții s-au răzgândit. Redeschid încă o centrală pe cărbune!
Articolul următor23 august – o dată cu triplă semnificație istorică pentru români