Rapoartele arată că România ocupă un rușinos loc fruntaș în Europa privind numărul accidentelor grave. Tragediile costă enorm, și financiar, și social.

Pe lângă pierderea de vieți omenești și suferințele cauzate, evenimentele rutiere conduc la importante pierderi materiale generate de costurile tratamentului pentru răniți și de pierderea capacității de lucru a celor accidentați. Conform estimărilor, accidentele rutiere au un impact deosebit asupra economiilor naționale.

Iar strategia naţională privind siguranţa rutieră pentru perioada 2022 – 2030 menționează costurile sociale/financiare care rezultă în urma accidentelor rutiere: 2% din PIB în total, aproape un milion de euro (958.108 euro) per persoană decedată, 152.495 euro/rănit grav și își propune, prin obiectivele sale, să reducă aceste costuri, dat fiind că acestea depind de numărul de persoane decedate sau rănite.

Cât costă în realitate aceste accidente rutiere?

Sorin Ene, campion național de drift și expert în siguranță rutieră a explicat într-un interviu pentru Ziare.com ce înseamnă de fapt acest cost al accidentelor soldate cu pierderi de vieți omenești.

”Până la bani, acest ”cost” lasă urme și traume în multe familii din țara noastră. Nu aș comenta aici cât ne costă din punct de vedere financiar aceste tragedii, ci la costurile sociale, la urmările pe care le lasă aceste pierderi, de la copii, bebeluși până la bunici.

Iar acest fenomen negativ cu care ne confruntăm de câțiva ani de zile, care ne trimite pe primul loc în Europa are la bază mai mulți factori.

Acest număr mare de accidente grave este pus de mulți pe seama parcului învechit. Nu acesta este motivul principal.

Alții spun că infrastructura este de vină. Nici acesta nu este un factor determinant. Principalele cauze sunt nerespectarea regulilor de circulație, a limitelor de viteză și a faptului că procesul de pregătire a viitorilor conducători auto la noi, din punctul meu de vedere nu există.

Adică să iei un elev la școala de șoferi, să-l pui la volan în trafic deschis după ce i-ai spus care sunt oglinzile și ce trebuie să facă, mi se pare exagerat. Nu este normal. Prima oară un viitor conducător trebuie să învețe să conducă în poligon, să-i faci o evaluare a calităților lui pentru că oamenii sunt diferiți

Trebuie să vedem starea lui emoțională, să vedem cu ce tip de om ne confruntăm din punct de vedere temperament – caracter. Poate stările lui emoționale îl fac să nu se poată concentra, se pierd, nu pot să conducă.

Sunt oameni care sunt foarte înzestrați cu calități de șoferi învață să conducă foarte bine într-o perioadă foarte scurtă și oameni care se dezvoltă mai greu”, a explicat Sorin Ene.

Expertul este de părere că și dacă am avea o infrastructură mult mai bună, în România tot s-ar produce foarte multe accidente rutiere grave pentru că acest lucru ține de fapt de noi, de educația noastră.

”Ne văităm că nu avem infrastructură? Să fim serioși.

Eu am circulat și circul foarte mult. În urmă cu 14 ani făceam București-Timișoara, București-Arad în cel puțin 14 – 15 ore. Nu o să uit niciodată, stăteam la intrare și ieșire din Sebeș în jur de o oră jumătate, două chiar. Pentru că țara aceasta era tranzitată de la nord la sud sau de la este la vest pe drumuri cu o singură bandă pe sens. Dacă se producea un accident care bloca una sau cele două benzi de circulație, se bloca tot traficul.

Acum, respectând regulile de circulație – mai mult sau mai puțin, trebuie să fiu corect – faci nu mai mult de 7-8 ore până la Timișoara. Infrastructura s-a dezvoltat, nu în ritmul în care ne-ar fi dorit noi, însă avem drumuri. Dar ce ne facem cu oamenii care merg pe această infrastructură nouă pe contrasens. Sunt zeci de exemple în ultimul an de zile de conducători auto care nu știu semnificația marcajelor rutiere și a semnelor, care intră pe contrasens pe autostradă. Vorbim despre conducători auto care nu sunt băuți, nu sunt drogați, pur și simplu nu cunosc regulile de circulație”, a mai spus Sorin Ene.

Conform strategiei naţionale privind siguranţa rutieră pentru perioada 2022 – 2030, costul investițiilor ce urmează a fi realizate în infrastructura existentă pentru siguranță rutieră este de 617 milioane euro, din care suma solicitată prin PNRR este de 219 milioane euro.

În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de persoane.

În medie, în fiecare zi a anului 2021 s-au produs 13 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 10 persoane.

Conform statisticilor, în 2021, în România s-au produs 93 de decese/un milion de locuitori. (sursa)

Articolul precedentRomânii beau mai mult alcool decât în trecut. Statisticile INS indică o explozie a consumului
Articolul următorAșa e. Să nu-i boicotăm. Să le dăm bani!… Peste 50% dintre austrieci susţin veto-ul ţării lor în cazul aderării României la Schengen, potrivit unui sondaj