HotNews.ro: Când Marian Izbășescu și-a anunțat șeful că pleacă din firmă deși nu are un alt job pentru care să aplice, toți l-au crezut nebun. Marian lucra în IT, lua bani frumoși, dar simțea că o s-o ia razna de la cât trebuia să muncească. Și a decis să spună ”Stop joc!”. El este doar unul din cei 20% dintre români care renunță la job, fără a avea alte oferte la îndemână. Inspecția Teriorială a Muncii a transmis HotNews.ro numărul demisiilor înregistrate în 2021: peste 450.000, față de cele circa 300.000 de demisii din 2020.

Pandemia a indus o doză uriașă de incertitudine atât pentru firme, cât și pentru angajați. Unele companii – cele mai flexibile – încearcă să-și mențină angajații oferindu-le mai multe opțiuni: Vrei să revii cu normă întreagă? Preferi munca remote complet? Cât timp ai prefera să-ți petreci la birou pe săptămână: trei zile? Patru zile? O singură zi?

Din totalul demisiilor, 96% vin din mediul privat și doar 4% de la angajații de la stat.
”Marea Demisioneală” este un fenomen care descrie numărul record de oameni care își părăsesc locul de muncă pe măsură ce pandemia înaintează. Denumirea fenomenului este o idee propusă de profesorul Anthony Klotz de la Universitatea Texas A&M, care a prezis că un număr mare de oameni își vor părăsi locul de muncă după ce pandemia de COVID se termină și viața revine la „normal”.

Șefii de companii caută să facă față acestui fenomen, în timp ce angajații își reevaluează cariera și își părăsesc locurile de muncă.
Potrivit unui studiu făcut pe 9 milioane de angajați din 4.000 de companii global, ratele de demisie sunt cele mai mari în rândul angajaților aflați la mijlocul carierei, iar cele mai multe demisii sunt în industria tehnologiei și a sănătății.

La începutul pandemiei, piața muncii era plină de incertitudine și disponibilizări în masă: milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar cei suficient de norocoși să rămână angajați s-au aflat în fața unei situații cu care nu se mai întâlniseră: să-și mute ”biroul” în bucătărie sau sufragerie, printre copiii rămași și ei să facă școala online.

Și acum, datele pe România:

Mai există apoi cei nemulțumiți de job încă de dinainte de pandemie și care abia acum au decis că pasul demisiei e imposibil de amânat. Sunt acele demisii ”amânate” de lipsa de curaj în a face pasul cel mare sau de teama de a te arunca în gol într-o piață a muncii destul de cețoasă.

Potrivit Codului Muncii, demisia este reglementată de Secțiunea a 8-a.
Art. 81. [definitia legala, procedura si efectele demisiei]

  • (1) Prin demisie se intelege actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.
  • (2) Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a inregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de proba.
  • (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.
  • (4) Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
  • (5) Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele.
  • (6) In situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator.
  • (7) Contractul individual de munca inceteaza la data expirarii termenului de preaviz sau la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv.
  • (8) Salariatul poate demisiona fara preaviz daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul individual de munca.

  • Cele mai multe demisii s-au înregistrat având la bază alineatul 7 din art 81: Demisie la data renuntarii totale ori partiale de catre angajator la termenul respectiv, iar plecările cele mai multe au fost din comerț: peste 52.000. (sursa)
Articolul precedentMai miră pe cineva? Germania cere „prudență” în stabilirea sancțiunilor împotriva Rusiei
Articolul următorBihorul, pe locul cinci în țară